Codurile Civil, Penal, de Procedura Civila si de Procedura Penala, sunt fundamentul pe care se cladeste un sistem juridic al unei natiuni. De aici pleaca si tot aici se termina universul juridic care ne guverneaza vietile, fiind de departe, dupa Constitutie, cele mai importante legi ale Romaniei. Destinele, vietile si soarta a zeci de milioane de romani isi gasesc punctul de plecare in aceste Coduri, iar ele si munca specialistilor in drept care au participat la elaborarea lor, trebuie sa isi gaseasca incununarea prin adoptarea lor de catre Parlament. Asta pentru ca Parlamentul este forul legiuitor suprem al tarii, este locul in care vointa alegatorilor este exprimata prin intermediul celor care le reprezinta interesele, adica senatorii si deputatii.
Am aratat aici
http://www.urbaniulian.ro/2009/01/07/guvernul-a-restras-din-parlament-proiectele-codurilor-civil-si-penal-fara-ca-noii-parlamentari-sa-fi-apucat-sa-le-vada/
faptul ca aceste Coduri au fost retrase de Guvern, si mai fac o precizare in plus : discutand cu consilierii de la Comisia Juridica din Senat am inteles ca proiectul Codului Civil, chiar apucase sa fie adoptat de Senat si s-ar fi aflat acum la Camera Deputatilor, astfel incat, in mod evident cel putin acest Cod Civil nu se mai putea retrage, cel putin nu fara exprimarea acordului parlamentarilor.
In 22 nov. 2008, intr-un interviu dat Ziua, ministrul Predoiu spunea :" cele patru coduri vor presupune eforturi mari de adaptare din partea magistratilor si a participantilor la procese".
Atat codul de procedura penala, cat si cel de procedura civila vor schimba competentele instantelor de judecata. Recursul va deveni in ambele domenii o cale extraordinara de atac, care va privi nu fondul, ci doar incalcari de proce­dura/aspecte de nelegalitate. Recursurile vor deveni, de asemenea, apanajul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar din acest punct de vedere e de asteptat o aglomerare a numarului de dosare la instanta suprema. Se va crea un impediment pentru justitiabilii cu resurse financiare limitate, care vor trebui sa se deplaseze din toata tar la Bucuresti pentru a-si sustine cauzele.
Pentru evitarea aglomerarii, s-au prevazut complete de filtru, care vor decide, fara citarea partilor, daca un recurs indeplineste conditiile de forma si poate fi admis pentru judecata. In caz contrar, recursurile vor fi respinse, decizile com­ple­telor de filtru neputand fi supuse niciunei cai de atac.
Anul acesta se fac 16 ani de cand am patruns in lumea juridica din aceasta tara. Am vazut cat de mult este afectata viata justitiabililor de nepermis de multele modificari din procedura civila, cu cai de atac care au aparut si disparut peste noapte, care au condus la un haos procedural, ce nu de putine ori a atras la CEDO sanctiuni pentru Romania. Avem si acum ramasite ale haosului procedural, procese interminabile, lupte nesfarsite intre consilierii juridic, avocati traditionali, avocati constitutionali, iar din toata aceasta ecuatie pierde mereu, numai si numai justitiabilul care nu mai stie ce sa creada.

Societatea civila si organismele profesionale au avansat la proiectele Codurilor [ le gasiti in atasament la acest material ] mii de amendamente, demonstrandu-se faptul ca acestea sunt de departe cele mai importante legi, iar societatea civila le recunoaste importanta [ Codul Civil nu a fost niciodata modificat major de la 1864 pana astazi !! ] , astfel incat stau sa ma intreb ? Nu cumva ne grabim ? Ma refer la faptul ca, Presedintele Basescu, asa cum am scris aici
http://www.urbaniulian.ro/2009/01/08/basescu-invita-guvernul-sa-isi-asume-raspunderea-pentru-coduri/ , a cerut Guvernului sa adopte Codurile prin asumarea raspunderii ministeriale in fata Parlamentului. Sigur, Presedintele isi da seama ca Romania are nevoie de innoirea acestor Coduri, sigur ca Guvernului nu-i va fi greu in conditiile largii majoritati parlamentare de care beneficiaza, sa le treaca prin Parlament, insa stau sa ma intreb si am acest drept, atat ca jurist cat si in numele celor care m-au votat : de ce simt ca tind sa am ca parlamentar doar un rol decorativ ?
Pe de alta parte, tot din experienta consilierilor parlamentari de la Comisia Juridica din Senat, acestia sustin la unison faptul ca, intotdeauna cand legi importante au fost adoptate prin asumarea raspunderii Guvernului, acestea au prezentat grave carente, au fost greu asimilate de institutii si cetateni, si au necesitat apoi tot felul de retusari prin OUG , astfel incat concluzia a fost mereu " ce am avut si ce am pierdut".
Importanta covarsitoare pentru viata noastra a acestor Coduri este colosala ; avem nevoie de ele ca de aer, insa pentru ca o asemenea modificare se face odata la peste 100 de ani, cred ca nu trebuie sa ne grabim si sa trecem peste evolutia fireasca care trebuie sa o aiba, adica sa fie adoptate de Parlamentul Romaniei. Repet, sunt dispus, cel putin eu, sa vin la Senat si noaptea, 7 zile din 7 , numai pentru aceste Coduri, pentru ca, in calitate de jurist, percep faptul ca milioane de destine din aceasta tara vor fi schimbate de aceste legi, si atunci ele trebuie sa fie atent analizate, dezbatute si adoptate de parlamentari, ca sa fie cu adevarat rodul expresiei vointei nationale.
Minusuri ale Codurilor [ precizez ca sunt doar aspecte pe care am apucat in fuga sa le parcurg....inainte de retragerea Codurilor de la Senat]
Erorile juriciare nu sunt corectate .Noile coduri mentin prevederile actuale, in care este aproape imposibil pentru victima unei erori judiciare sa mai indrepte o sentinta definitiva, dar stramba, in cazul in care probele sale au fost depuse la dosar, dar au fost ignorate de magistrat. Cei care au elaborat proiectele codurilor, au recunoscut jurnalistilor ca problema erorilor judiciare, ca si cea a raspunderii magistratilor pentru prejudiciile cauzate vor trebui rezolvate intr-un fel, insa nu au spus si care ar fi solutiile. S-a pus insa mare accent - au asigurat autorii proiectului - pe adaptarea legislatiei potrivit jurisprudentei CEDO de la Strasbourg, astfel incat sa se evite pe viitor condamnarea Romaniei pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil.
Nimic despre Curtile cu Jurati - eu am sustinut din campania electorala faptul ca, cel putin in materie procedural penal, ar trebui sa nu uitam ca aceste Curti au mai functionat in Romania, si ar trebui sa invatam din experienta procedural penala americana, intrucat ele au un rol urias in apropierea Justitiei fata de popor, tocmai prin implicarea juratilor in stabilirea vinovatiei unei persoane, judecatorul avand rol de arbitru si de individualizare a pedepsei in cazul in care se stabileste de catre jurati un verdict de vinovatie. Foarte multi jurnalisti ma sustin in acest demers al meu, intrucat este important in primul rand ca romanii sa isi recapete increderea in actul de Justitie.
Reducerea pedepselor In privinta Codului penal, au fost reduse pedepsele maxime pentru furt, care in prezent ajung la 15 ani de puscarie (pedeapsa egala cu cea pentru un omor) deoarece, au aratat vorbitorii, "inasprirea pedepselor a fost un esec si nu a dus la scaderea numarului de furturi". Eu subscriu acestui punct de vedere, pentru ca, am inteles in USA faptul ca, secretul efectului punitiv al unei pedepse penale, nu este neaparat durata mare a pedepsei, ci celeritatea aplicarii pedepsei. Degeaba, punem la furt 100 de ani de inchisoare, daca infractorul stie ca, vor trece 4-5 ani de procese pana ce se va ajunge la condamnare. Daca stie ca va face 4 ani de inchisoare insa va fi condamndat in 6 luni de la savarsirea faptei, atunci cu siguranta ca numarul infractiunilor va scade. Pentru infractiunile cu pericol social redus sau mediu (de pana la 5 ani de inchisoare), va fi posibila negocierea cu procurorul, prin recunoasterea de bunavoie a infractiunii comise, in schimbul reducerii substantiale a pedepsei si evitarii procesului. Negocierea va fi intotdeauna avizata de judecator, prin hotarare. Judecatorul va putea aplica noi tipuri de pedepse neprivative de libertate, precum "arestul la domiciliu", care presupune localizarea geografica permanenta a condamnatului prin obligarea la portul unei "bratari GPS" pe durata pedepsei. Daca pentru prima abatere, pedeapsa va putea fi suspendata sau amanata, in schimb, in situatiile de recidiva, anilor de pedeapsa suspendati li se vor adauga anii de pedeapsa pentru noua infractiune comisa. In prezent, in caz de recidiva in perioada de incercare, anii de inchisoare nu se aduna, ci se executa doar pedeapsa cea mai mare.
Judecata pentru logodna In materia civila s-au introdus noi prevederi in dreptul familiei. Logodna va putea fi oficializata, chiar daca nu va genera, in caz de rupere, consecintele juridice pe care le produce un divort. In schimb, in caz de rupere abuziva a logodnei, partenerul nedreptatit va putea sa pretinda in instanta sa fie despagubit pentru cheltuielile si bunurile facute cadou. Adica va putea cere sa i se retuneze bijuteriile, banii sau alte bunuri daruite logodnicului care i-a inselat sentimentele. Noua prevedere ridica un semn de intrebare sub aspectul educatiei in societate a acestor texte de lege, deoarece pot transforma o legatura care ar trebui sa se bazeze exclusiv pe sentimente reciproce intr-un prilej de revendicare a "investitiei" facute, in caz de rupere. Daca o astfel de prevedere va fi utila in societate ramane de vazut, insa ea va aduce cu siguranta castiguri substantiale avocatilor care vor asista asemenea litigii. Autorii proiectului au explicat ca asemenea prevederi exista in legislatiile altor state.
Infractor la 13 aniIn cazul infractiunilor comise de minori, s-a gandit reducerea varstei minime la care se raspunde penal, de la 14 ani in prezent, la 13 ani. Aici eu personal am mari rezerve, si o spun din experienta proprie. In comuna Balotesti, din judetul Ilfov, ne-am luptat cu niste minori, care avea sute de spargeri la activ asa cum puteti citi aici http://www.urbaniulian.ro/2008/10/08/suntem-pierduti-judecatorul-spune-ca-un-infractor-trebuie-lasat-in-libertate-sa-fure-ca-sa-aiba-si-el-ce-manca-ilfovul-predat-infractorilor/. Ei bine, problema cea mai mare nu era neaparat incarcerarea lor, ci faptul ca, aceste locuri de detentie fie nu mai exista fie sunt arhipline astfel incat, problema este una de logistica si infrastructura in sistemul national al penitenciarelor.Au fost reformulate definitiile infractiunilor privind agresiunea sexuala, astfel incat sa nu se mai creeze confuziile intre "viol" si "actele de perversiune sexuala", frecvent intalnite la magistrati.
Judecatorul de libertati Va aparea "judecatorul de libertati", care va decide tot ce tine de arestari, aprobarea filajelor si interceptarile audio-video, interceptarea corespondentei, internarea medicala etc. O atentie deosebita s-a dat si probatoriului, fiind reglementate cazurile de nulitate a probelor obtinute ilegal, care nu vor putea fi folosite in procese. O masura buna, a carei aplicare o vad insa o utopie in conditiile in care deficitul de instante de judecata si de magistrati este colosal in Romania.
Dezmostenirea In privinta succesiunilor, s-a prevazut posibilitatea dezmostenirii, in sensul ca testamentele care respecta con-ditiile de forma (autentificate la notar, date cu discernamant) sa nu mai poata fi atacate de anumite categorii de rude, care ar veni de drept la mostenire. Proiectele de coduri expuse ieri la Ministerul Justitiei nu au permis, din cauza timpului, decat o abordare limitata. Ministrul Catalin Predoiu a conchis ca lumea nu trebuie sa se teama de schimbarile pe care le vor aduce noile coduri, intrucat, daca se va pune mereu problema greutatilor de implementare, "nu le vom avea niciodata".

De aceea spun, poate ca ne grabim.Vom vedea daca eu am avut dreptate sau am gresit...

PS -Apropos de rolul decorativ al meu ca senator, va reinvit sa vedeti aici http://www.urbaniulian.ro/2008/12/23/lista-proiectelor-de-lege-si-propunerilor-legislative-aflate-pe-agenda-de-lucru-a-senatului/, lista proiectelor de legi care sunt in "asteptare" pentru aviz la Comisia Juridica de la Senat .....Sincer, sper ca activitatea mea in Parlament sa nu se limiteze la dezbateri pe tema legii privind...Biblia in versuri! Nu de aceea m-au trimis ilfovenii in Parlament !

Urban I. Iulian
Senator de Ilfov
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei