Jocurile bancherilor  

Material aparut pe ProTV http://www.protv.ro/stiri/taxa-auto/soferii-isi-pot-cere-inapoi-bani-din-taxa-auto-autoritatile-nu.html  

 

Se pare că universităţile au creat conturi bancare pe numele studenţilor, fără acordul acestora. Aşa că tinerii nu şi-au achitat comisionul de administrare a contului şi au fost raportaţi ca rău-platnici la Biroul de Credite.  

Nu ati fost niciodata la banca sa va imprumutati. Iar cand va duceti, banca va refuza, pe motiv ca nu v-ati platit ratele. E posibil: din cauza unui banal card de salarii, de care poate ati si uitat, puteti ramane datori bancii si ajungeti astfel in baza de date a Biroului de Credit.  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Conferinta Nationala in Dreptul Afacerilor organizata la Facultatea de Drept Bucuresti  

Lansarea clipului publicitar Urbicid  

Lansarea clipului publicitar Urbicid  

Lansarea clipului publicitar Urbicid  

 

Odată cu trecerea timpului, restanţierul român şi-a schimbat înfăţişarea şi statutul. În sensul că s-a maturizat, s-a căsătorit şi are copii, dar la restanţe tot nu renunţă.

Firmele de recuperare a restanţelor spun că, în urmă cu doar câţiva ani, restanţierul tipic era genul de bărbat necăsătorit, între 25 şi 35 de ani, bucureştean. În prezent, doar adresa lui a rămas neschimbată. Specialiştii spun că multe familii pur şi simplu s-au aruncat în tot felul de credite, fără să calculeze dacă le vor putea plăti. Restanţieri ajung însă doar cei care au luat credite fără garanţii şi fără giranţi. Firmele de recuperare au constat că şi numărul femeilor care au datorii creşte rapid. Restanţele sunt în general mici, aşa că băncile angajează firme specializate, care muncesc luni în şir pentru a recupera banii. Unele firme de recuperare spun însă că, de cele mai multe ori, băncile nu vor să îşi sperie clienţii, nici dacă sunt rău platnici. Firmele de recuperare a creditelor au tot mai mult de lucru. În doar 12 luni, valoarea datoriilor către bănci s-a dublat, arată datele BNR.  

Fondul Proprietatea este o afacere cotata la cateva zeci de miliarde de euro si un mijloc prin care vor fi despagubiti cei care nu-si pot primi in natura proprietatile confiscate de comunisti. Numai ca unii au pus deja ochii pe aceasta avere fabuloasa. "In sase luni, asa cum este conceput Fondul Proprietatea, preiau controlul asupra lui", a spus, public, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu.  

Prima companie găsită vinovată de transmiterea de mesaje de tip e-mail, fără voia destinatarului, a fost amendată de către autoritatea română de telecomunicaţii.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tot mai multe asociatii de proprietari apeleaza la recuperatori, satule de lipsa caldurii si a apei calde din cauza rau platnicilor. Nu vorbim de recuperatori interlopi, ci de firme specializate.  

"Nu orice luptă cu statul este o cauză pierdută", consideră tot mai mulţi şoferi, care au plătit celebra taxă de primă înmatriculare.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tepes Show - Primul jurnal anti-tepari din Romania  

Tribunalul a stabilit ca urmaşii familiei Sturdza să primească terenuri în valoare de 150 de milioane de euro, la care se adaugă despăgubiri de 8 milioane de euro.